prietenie

Viața este un dulce rai, iar cheia de la poartă este frumusețea sufletului...o viață plină de iubire , va avea si spini, dar o viață fără iubire nu va avea niciodată trandafiri...!

vineri, 23 septembrie 2011

Dumnezeu a spus........

Un om a murit.
L-a văzut pe Dumnezeu apropiindu-se, cu o valiză în mână...
- Fiul meu, e timpul să mergem...

Omul a întrebat:
- De ce aşa curând? Aveam atâtea planuri...
- Îmi pare rău, fiule... dar acum este momentul plecării tale.

- Ce ai în valiză?
- Ceea ce ţi-a aparţinut.

- Ce mi-a aparţinut? Vrei să spui, lucrurile mele, hainele, banii?
- Îmi pare rău, fiule, dar lucrurile materiale pe care le-ai avut nu ţi-au aparţinut niciodată. Aparţineau pământului.

- Atunci sunt amintirile mele?
- Îmi pare rău, fiule, dar acestea nu mai vin acum cu tine. Nu ţi-au aparţinut niciodată. Aparţineau timpului.

- ... Atunci talentele mele?
- Îmi pare rău, fiule, dar nici acestea nu ţi-au aparţinut. Aparţineau circumstanţelor.

- Atunci prietenii mei, membrii familiei mele?
- Îmi pare rău, fiule, dar ei nu ţi-au aparţinut. Aparţineau drumului tău prin viaţă.

- Dar soţia şi copiii mei?
- Îmi pare rău fiule, ei nu-ţi aparţineau. Aparţineau inimii tale.

- Atunci trupul meu?
- Nici acesta nu ţi-a aparţinut vreodată. Aparţinea ţărânei.

- Atunci e sufletul meu?
- Îmi pare rău, fiule, dar nici sufletul nu ţi-a aparţinut. Sufletul tău îmi aparţinea Mie.

Atunci, omul smulse valiza din mâna lui Dumnezeu şi o deschise.
Era goală.

Cu o lacrimă de dezamăgire, omul îl întrebă pe Dumnezeu:
- Nu am avut niciodată nimic?
- Ba da, fiule... Fiecare din momentele pe care le-ai trăit au fost numai şi numai ale tale...

Viaţa este doar un moment. Un moment care e numai al tău. Bucură-te în totalitate... tine asa de putin..

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu